și așa a continuat:
Cronică 28.12.2012
Încep
greu, timid și tardiv din motive obiectivo-subiective, care mă
privesc strict personal. După cum știu deja și copiii, ieri
28.12.2012, a fost o zi extrem de încărcată, atât fizic cât și
psihic. Totul a început pe ”Teatrul viselor”, unde a avut loc
spectacolul de sunet (gâfâieli), lumină (cam chioară, dar n-ar
trebui să mă pronunț tocmai eu, un miop, în această problemă)
și ceva fotbal. Cum deja ați aflat probabil de la ceilalți
”jurnaliști” care, sunt sigur, s-au grăbit să-mi ia pâinea de
la gură informând despre încleștarea titanică ce a avut loc
aseară, meciul de acum clasic între Străbuni și Younger-i s-a
încheiat din nou nedecis, cu peste zece goluri înscrise de fiecare
parte (nu pot preciza exact scorul deoarece tabela de marcaj fictivă
s-a defectat la un moment dat). Dramatismul, care a bântuit pe
parcursul întregii dispute, a atins paroxismul în final! Dacă ”cei
cu o mai largă experiență de viață” au dominat 80% din timpul
regulamentar, în final (sau aproape de final) s-au văzut conduși
cu un neverosimil avans de trei goluri! A urmat o cursă disperată
după egalare, care a survenit exact în momentul în care cei
unsprezece combatanți au fost somați verbal să părăsească
câmpul de bătălie. Meciul de aseară a marcat o premieră în
disputa acerbă dintre cele două rivale istorice (sau isterice?). A
fost pentru prima dată când a fost acuzat, timid dar ferm,
arbitrajul, deși părerile erau extrem de împărțite. Younger-ii
pretindeau că au fost rechemați pe teren de la dușuri ca să fie
egalați, ba s-a ajuns la acuze grave, poreclindu-i pe Străbuni
Viitorul Scornicești (Bazil). Depun mărturie obiectivă că toate
acestea nu sunt decât exagerări și răutăciuni!
Odată
încheiat meciul de Boxing day, combatanții celor două echipe
(umplute de glorie până la supraplin) s-au precipitat (fuseseră
amenințați că se încuie poarta la ora 20) spre al doilea
eveniment, cultural de această dată, al serii, anume Sf. L.
Paulaner. Un eveniment de largă recunoaștere locală și chiar și
internațională, aflat sub înaltul patronaj al lui Dorin Saramet.
Lume bună și spilcuită, bere la discreție (deși consumul ei
numai discret nu poate fi numit), discuții elevate, vedetele
incontestabile ale serii fiind, fără dubii, echipa Younger-ilor.
Dacă Pleșu, Liiceanu, Kleiniger, Bernea etc, au fost numiți pentru
posteritate Grupul de la Păltiniș, atunci pe Rasca man, Raul,
Cârstoloveanu x 2, și Bazil se cuvine să-i numim Grupul de la
Aluniș (ceva mai jos de Ntre Popa)! Câtă limpezime nietzschiană, câtă scolastică, ce
elasticitate în gândire! Toate premizele pentru ca eternitatea să
consacre această adevărată Școală de la Aluniș în galeria
filozofilor, imediat în stânga lui Hegel, dar ceva mai în spate.
Desigur că fiecare dintre participanții la discuție a plecat acasă
tot cu propriile idei, dar mult mai bine fixate! Dpdv gastronomic,
ceafa foarte gustoasă, cârnăciorii delicioși iar micii au fost
serviți cu garnitură de carbon 14.
A
fost o zi memorabilă, o zi fabuloasă, cu două evenimente de succes
incontestabil. Parcă s-a vorbit ceva de o a doua ediție, dar nu-s
chiar sigur! Ceva cu ”odată la trei luni”? Nu mai țin minte. Și
nimeni nu mă poate acuza de scăparea acestui mic amănunt! :)))))
Odata
la trei luni va fi desigur in 2013. Prima se va intampla (sper) prin
martie. A fost atat de interesant ca ar fi culmea sa ne oprim aici.
Cronică
4.01.2013
Postulat:
în viața oricărei echipe mari, vine un moment când zeul
fotbalului o cam ia la mișto!
Fiind
postulat, enunțul de mai sus nu are nevoie de demonstrație!
Exemple? Barcelona la Glasgow în această toamnă, SUA - Anglia
(1-0) în 1950, Brazilia - Uruguay (1-2) tot în 1950, Ungaria - RFG
(2-3) în 1954, Italia - Coreea de Nord (0-1) în 1966, RFG - Algeria
(1-2) în 1982, Străbunii - Younger-i (0-5, adică victorie la
această diferență) 4.01.2013! Azi totul parcă s-a înscris
într-un scenariu de teatru absurd. Ce Urmuz sau Ionesco? Înlănțuirea
aparent fără legătură a coincidențelor era un semn pe care,
încrezători în steaua noastră (cam năucă) le-am tratat ”falnic,
fără păs”. Și ne-am ars sau mai bine zis, ne-au ars. Prima, din
punct de vedere cronologic, a fost complet neașteptata decalare a
orei de începere a meciului! Păi noi nu prea dăm randament la ora
18! Noi suntem obișnuiți cu 21.45, când începe CL! Apoi au
intervenit cele două indisponibilități (indispenibilități?),Ionel Vasile
și Volodea Der Rus
(pe
care l-a suspendat KGB-ul probabil). Înlocitorii, Dan Aldescu
și
Marcel, talentați dar cu probleme de adaptare, s-au străduit, au
dat tot pe teren (15 lei de căciulă) dar au avut dificultăți de
acomodare probabil cu aceeași oră, complet nepotrivită bioritmului
Străbunilor. Dincolo, Cârstoloveanu x 2 (pe ăștia subsemnatul i-a
văzut din față abia la activitatea culturală de după), Bazil,
Rasca man și Raul. În duelul fratricid Rasca man - Raul, scorul a
fost 1-1 (Rasca man gol cu fluiericea piciorului, Raul nu mai țin
minte). La noi, eu am văzut meciul mai mult de pe bancă, încercând
cu disperare să-mi repliez limba în cavitatea bucală, pe So l-a
durut probabil unghia, pentru că a umplut bara de cucuie (o ratare
din 0.5 m), Paul Cătălin Plotogea
șters
dar energic, Mihai Nica
în
nota lui, dar n-a putut înfrunta de unul singur șirul de evenimente
catastrofale pe care le-am enumerat mai sus. La sfârșitul meciului,
cel mai tare ne-au durut lacrimile din ochii suporterilor noștri,
care au umplut până la refuz, ca de obicei, tribunele. Îi sfătuim
să nu dispere, să creadă mai departe în noi. Le vom răzbuna
lacrimile amare.
P.S.
Pentru Andrei Cârstoloneanu,
sdrobit se scrie cu ”z”
Cronică
12.01.2013
Târziu,
foarte târziu apare cronica asta! Dar am alibiuri solide! Da, ieri
seară s-a scris o nouă pagină glorioasă în tradiționalul duel
dintre Străbuni și Younger-i. Nu am ce face, sunt nevoit să citez
dintre primele cuvinte pronunțate în filmul Mihai Viteazul:
VICTORIEEEEEEEEE!!!!!!!!. Fiind obținută după un meci în care
s-au înregistrat victime, ea e cu atât mai prețioasă! Meciul a
început domol, nici nu ne-am dat seama când ne-am trezit conduși
cu două goluri. Sângele a început să ne fiarbă în vene! Șut
năprasnic Ionel Vasile în bară, ”obiectul” ajunge la
subsemnatul, stop pe buric, flash cadru pentru a evalua poziția lui
Rasca man (portar împins), șut ”pervers” la semi-înălțime,
plasat. Bară gol!!!! 2-1. Ne-am eliberat brusc de complexe. Unii
dintre noi, pentru că la una din faze, încerc un artificiu tehnic
de o rară frumusețe (piruetă marca Zizou) care îmi iese de toată
jena. Uit că sfera e cel mai parșiv corp geometric, calc pe ea
hotărât, cu toată încrederea și mă aleg cu o entorsă relativ
modestă (glezna mi s-a umflat modic, cam cât un pet de bere). Am
trecut pe banca de rezerve și am preluat postul de antrenor al
Străbunilor, post vacant de o bună perioadă de timp. Ce a urmat e
de povestit nepoților la gura focului în lungile seri de iarnă. La
jumătatea meciului Străbunii conduceau, oscilant, cu patru cinci
goluri. Paul Catalin Plotogea (mi-a ieșit pe nas aseară la
”colocviul” cultural de după, sintagma ”șters dar energic”)
cu niște pase ”luminoase” și goluri seci, Soco Sorini harnic
dar ... s-o spun, să n-o spun? O ratare de la o palmă de linia
porții. A trimis practic pasa înapoi. Culmea, mingea i-a revenit
într-o poziție la fel de favorabilă, el s-a lăsat pe spate și a
”înfipt coțofana în scorbură”. Dacă se afla o jumătate de
metru mai în spate, mingea avea toate șansele să prindă
altitudine și să treacă peste poartă. În rest, a pus osul la
treabă, nu glumă. Mihai Nica! Despre el voi fi scurt. A redevenit
Xavi! E o încântare să-l vezi jucând! (fără cea mai mică urmă
de exagerare). Ionel Vasile, plămânul echipei. Fără el, Străbunii
gâfâie mai ceva decât o locomotivă cu aburi. Volodea Der Rus,
internaționalul sovietic, a fost cerberul care a ferecat efectiv
poarta ”celor cu o mai mare experiență de viață”. Dincolo?
Andrei, Nadalin, Bazil (Ciocan Vasile), Raul (autorul unei pase de
gol de legendă) și Rasca man, lotul de bază, care ne-a desființat
săptămâna trecută. Ba mai mult, s-au întărit cu Macaveiu Geo!
Către final, în ultimele minute, Younger-ii s-au apropiat la un
gol, și doar un contra-atac a dus diferența la două goluri, care
reglează la zero golaverajul întâlnirilor directe! În duelul Raul
- Rasca man: nula, nula, nimic la nimic. Nici unul din ei n-a punctat
decât la impresie artistică. Câteva cuvinte despre ”vernisajul”
de după. Aici, pentru prima dată, s-a intrat serios în prelungiri!
Poate am fost motivați de participarea excepțională a
vicecampioanei naționale la Darts (sărut mâna Zsuzsi)? De vinul
marca ”nea Nelu Șincan”? De setea aridă de după efortul
titanic? În cadrul acestui eveniment, autorul acestor modeste
rânduri a fost adeseori ținta unor ”indicații prețioase” de
genul: ”trebuie să scrii neapărat și de ...”. Pe la ora ...
dar lasă, această bijuterie culturală a luat un apoteotic și
binemeritat sfârșit.
au apărut și Avancronici,
Avancronică
17.01.2013
Avancronică
târzie
Scriu aceste rânduri când deja tensiunea a depășit cota de avarie, cochetând cu paroxismul! ”Ce mai freamăt, ce mai zbucium! Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium” cum bine zicea Mihai Eminescu. Da doamnelor, domnișoarelor și domnilor, e război! E chiar mai mult decât atât! E meciul! Singurul posibil, irepetabilul, irefutabilul, iremediabilul duel clasic, epic și dramatic, Străbunii vs. Younger-i. Se ascut săbiile, se lustruiesc zalele și coifurile, ca mâine pe-nserat totul să fie cât mai descurajant pentru adversar! În lotul străbunilor sunt ”gauri” mari, răni adânci, dovezi ale bătăliei de săptămâna trecută. Subsemnatul, rănitul dintre linii și Volodea del rus (cetățean sovietic), rănitul din tranșee! Volodea a căzut răpus într-un duel ”la înălțime” cu Bazil. Eu am fost victima atacului neconvențional al lui Raul! Da da! A emis un câmp supra-energetic hipnotico-blajin care m-a silit subliminal să calc pe ”obiect”! Omul e Soldatul universal sub acoperire! Străbuni! Feriți-vă de privirea lui de laser, mai ascuțită decât bisturiul! Să nu ziceți că nu v-am spus! Din păcate, mâine nu voi fi nici măcar pe bancă (chestie de bilet de voie urmare a cenaclului de săptămâna trecută). Așa că vă rog, vă implor Străbuni! Aveți grijă de golaveraj mâine! Succes!
PS. Cronica meciului de mâine va fi scrisă de trimisul nostru special la fața locului, Mihai Nica
Cronică
25.01.2013
Așa
cum anticipam, fiind vineri, a fost fotbal. A fost sport, natură
(moartă), sănătate. A fost eternul derby Străbunii vs. Younger-i.
Noi, adică ăștia mai experimentați, i-am lăsat interziși pe
adversari încă înainte de începerea meciului! Da doamnelor și
domnilor, sponsorizarea de care vorbeam acum ceva vreme, a venit!
Grație rezultatelor de senzație din ultima vreme, National
Customs Company ne-a oferit un set de echipament complet, tricouri,
short-uri, jambiere, într-un asort botezatian, orange, bleu marin,
orange. Cu toată modestia vă comunic că, fără să aleg, am pus
măna (și mi l-am însușit, ba chiar pot spune că mi-am asumat
această povară) pe tricoul orange cu numărul 14! Cum ce-i cu asta?
Păi în culoarea asta și cu numărul ăsta a jucat pe spate Johan
Cruyff! Eram frumoși și siguri pe noi. Și asta ne-a pierdut. Am
pierdut stimați telespectatori! Foștii profesioniști (mda ...)
pretindeau după, că ei n-ar fi câștigat niciodată un meci în
tricouri noi! Posibil, nu neg. Cert e că am pierdut la două goluri!
Deși această diferență s-a decis la ultimele două faze ale
meciului. Respectiv Macaveiu Geo a ales să-și suprasolicite unghia
degetului mare de la piciorul drept pentru un șut în locul unei
pase, mult mai indicate în condițiile unui contra-atac trei contra
unul. La atacul următor, Andrei Cirstoloveanu a stabilit scorul
final (șut năprasnic de la 1.5 m) Atitudinea mea e absolut normală!
Pe cine ați vrea să dau vina pentru înfrângere dacă nu pe cel
mai tânăr component al echipe. Asta e cutuma Geo, juniorul e de
vină! S-a jucat însă cu o ambiție demnă de faima acestui Old
Firm. La noi pot spune că ne-am remarcat toți (cel puțin după
aspect). Soco Sorini a jucat, cu deosebit talent, rolul portarului.
Xavi (Mihai Nica) în nota lui, ”think quick, find spaces”, Paul
Catalin Plotogea a jucat bine (săptămâna viitoare a promis că
venim la meci cu mașina lui și n-am chef să stric înțelegerea),
Ionel Vasile util echipei dar bruiat permanent, cu intenții bune
desigur, de coordonatorul din teren al echipei, Soco Sorini. În
această seară a debutat la străbuni Adi Gruber, un talent de
perspectivă dar care a acuzat, probabil, ceva probleme de adaptare
în jocul de câmp al echipei. E posibil ca el să se consacre pe o
altă poziție. Îl vom încerca la meciurile viitoare pe postul de
portar, poate că își va găsi vocația! Dincolo, cuplul
Cârstolovenilor au făcut legea (era la un moment dat să instituie
chiar legea marțială). Andrei și Nadalin au pasat, au centrat, au
șutat, au jucat fotbal, uneori de mare clasă. Rascarache Dan a
apărat relativ bine (dacă rămânea în poartă până la sfârșit,
aveam o șansă deloc de neglijat) și a ratat gloria, a lui și a
echipei, cam de la 0.75 m. Raul s-a achitat bine de sarcinile de joc
trasate la ședința tehnică dinaintea meciului (când nu mai știi
ce să zici e bună și limba de lemn), cert e că în duelul
fratricid a rămas zero la zero. Bazil în schimb, ne-a scos peri
albi cât a stat în poartă. A scos cel puțin cinci goluri clare,
lăsând la o parte risipa de energie de până atunci. Ar mai fi de
menționat Bujor, util și el (a dat un gol). În ceea ce mă
privește (am dat un gol), Raul mi-a mulțumit la sfârșit,
emoționat, cu ochii umezi, că am reintrat în echipa Străbunilor!
O mențiune specială pentru suporterii care au umplut până la
refuz, ca de obicei, doar e Old Firm, tribunele de pe Teatrul
Viselor. Însă în seara asta am fost onorați de faptul că la meci
au asistat doamna Codruța și domnul Vanea Sumănaru, care au luat
loc în loja VIP de pe legendara arenă! Le mulțumim (deși nu mi-am
dat seama cu cine au ținut).
Cronică 1.02.2013
.JPG)
În
așteptarea pozei edificatoare ... Normal ar fi fost să mai aștept
până la apariția imaginii. Dar mi-e prea greu! Mi-e greu să fiu
modest (deși modestia e una din calitățile mele de bază) după o
epopee! Ce Ghilgameș, ce Rolland, ce Ivan Hoe (sau Goe?)! Meci
STRĂBUNII VS. YOUNGER-I! Ăsta poem în proză! Aici să vezi
dramatism! Cum să nu mă umflu în ”pene”? Cum să rezist
tentației de a vă ”lăsa să știți” (let you know) că am
fost capabil să mă ”mișc natural” mai mult de jumătate din
timpul regulamentar? Televiziunile românești! Un știft, toate la
un loc! În alte țări ar fi fost caz de licitații contestate
transmiterea acestor bascule de dramatism, acestor ”spectacole
reale”, acestor mostre de viață brută! România nu ne merită!
(de apreciat tenta cioraniană a acestor modeste rânduri). Dar noi o
merităm! A fost ceva sublim! ”AM ÎNVINS!” (Ion Caramitru). La
două goluri! Eroic! Cu mari sacrificii! Paul Catalin Plotogea a fost
lovit la ”tijă”, astfel că am fost siliți (siluiți?) să
jucăm fără schimbări. (Grav, la Brașov abia călca!) Dar, ce
sugeram săptămâna trecută, adică aluzia la vocația lui Adi
Gruber, s-a transformat în realitate! Am avut portar. Ca acum
cincisprezece ani (când majoritatea Străbunilor și-ar fi dorit să
fi terminat liceul și unora le place să creadă că atunci l-au și
terminat!)! Adi Gruber i-a adus la paroxism pe Cârstoloveni (sunt
diabolici! în sens pozitiv, nu se simt, se intuiesc în teren), nu
mai știau cum să-l torpileze, pe colțul lung sau pe scurt. La noi,
lipsa omului la schimbare s-a dovedit un avantaj. Chiar dacă spre
final era să-mi calc pe limbă. Am jucat mai omogen, mai ordonat.
Ionel Vasile în parametri, Soco Sorini cu același aplomb și
ambiție (gol de povestit la nepoți, șut, două bare și ațe), Geo
cu aceleași rezolvări simple și eficiente. Dincolo, absența lui
Raul a fost ca o bilă de ocnaș legată de piciorul Younger-ilor.
Nici
energia
suplimentară, cauzată de un firesc exces de adrenalină, a lui
Bazil, nici aplombul de debutant al lui Emil Cioacă, și nici chiar
golul de meseriaș reușit de Rascarache Dan, nu au fost de natură
să stăvilească dârzenia și, în ultimă instanță, onoarea,
rănită săptămâna trecută, a Străbunilor. Desigur, se pot
invoca și ratările, trei, ale lui Dan Aldescu (care a apărat însă
un penalty). Dar, în compensație, Bujor a fost o adevărată
baricadă în apărarea ”juvenililor” (care ar merita și ei o
sponsorizare! Se aude undeva?). Totuși, să nu uităm! AM CÂȘTIGAT
LA DOUĂ GOLURI! AVEM GOLAVERAJ +5!!!!!!!
Va urma
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu